Content deleted Content added
Another Big Source |
|||
Line 78:
:and, The book has won a major literary award. is a BIG CRITERIA of Notabillity on Wikipedia!
:I am onest with you! Do you help me? [[Special:Contributions/2A02:2F05:820E:7000:DCE9:17D7:220C:E739|2A02:2F05:820E:7000:DCE9:17D7:220C:E739]] ([[User talk:2A02:2F05:820E:7000:DCE9:17D7:220C:E739#top|talk]]) 08:39, 18 April 2024 (UTC)
'''Another BIG SOURCE: The most important dictionary of Romanian literature''', with the translation of the articles using Google Translate.
'''The biography of the critic Maria-Ana Tupan in the General Dictionary of Romanian Literature''' / Academia Română. - Ed. a 2-a, rev., adăug. și adusă la zi. - București : Editura Muzeul Literaturii Române, 2016-2021, Pag 299
'''The dictionary is edited by the Romanian Academy, the highest forum of science and culture in Romania. Romanian Academy is conted on English Wikipedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_Academy'''
Source: https://archive.org/details/7.-dglr-vol-7-t-z-compressed/7.DGLR-VOL%20-%207-T-Z_compressed/page/298/mode/2up
In Romanian: TUPAN, Maria-Ana (19.1V.1949, Sărulești, j. Buzău), critic și istoric literar, traducătoare. Este fiica Margaretei (n. Constantin) și a lui Spiridon Iordache, preot. Cursurile școlii primare le urmează în comuna natală (1956-1963), absolvind ulterior Liceul „Mihai Eminescu” din Buzău (1967) și Facultatea de Limbi Germanice a Universităţii din București (1972), specializarea engleză-germană. Funcționează ca redactor (1972-1975) și redactor principal (1975-1989) al versiunii în engleză a revistei „Cărți românești”, apoi, începând din 1990, epublicist-comentator la revista „Viaţa românească”. În 1991 ocupă un post de asistent în cadrul Catedrei de engleză a Facultăţii de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, avansând în 2002 la poziția de profesor. Obține titlul de doctor în filologie în 1992 cu o teză consacrată operei shakespeariene. Între 1994 și 1995 beneficiază de o bursă Fulbright la Universitatea Statului Pennsylvania din SUA. E prezentă în „Amfiteatru”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Viaţa românească”, „Astra” ș.a. Debutează editorial în 1980 cu Regele visurilor, o antologie de traduceri din proza americană a secolului al XIX-lea. În 1996 e distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducerea culegerii de proză scurtă Sâmbure de rodie de Edith Wharton, i se acordă, în anii 2000 premii din partea câtorva reviste. A fost căsătorită cu scriitorul Marius Tupan.
Specialistă în literatura anglo-saxonă și bună cunoscătoare a culturilor germană și franceză, T. se dedică unei abordări comparatiste a literaturii române, fiind atrasă de noile metode critice, de psihocritică, pragmatică și stilistică, deconstrucție etc. Aplicațiile vizează Evul Mediu românesc, scriitorii din secolul al XIX-lea, literatura deceniilor 6 și 7 din secolul trecut: Marin Sorescu și deconstructivismul (1995), dar mai cu seamă literatura modernistă: Discursul modernist (2000), Sensul sincronismului (2004), Modernismul și psihologia (2009) și postmodernă: Discursul postmodern (2002), Teoria și practica literaturii la început de mileniu (2010). Enunţată încă din Scenarii și limbaje poetice (1989), ideea care îi va ghida cercetările e cea a existenţei unei corelaţii între stilurile literare și reprezentările ideologice și științifice ale unei epoci. E vorba de o căutare, prin mijloace care vor varia de la un studiu la altul, a unor invarianți ai literaturii, lucru ce va implica, sistematic, construcția unui demers dublu, în același timp stilistic și epistemologic. În volumul din 1989, în relaţie cu orfismul, ermetismul și monismul se propune schița unei tipologii literare tripartite, alcătuite din poetul orfic (Lucian Blaga), poetul ermetic (Ion Barbu, Sorin Mărculescu) și poetul monist (Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Aurel Rău). În același spirit, Sensul sincronismului conţine o analiză comparată a Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie și a tratatului de guvernare Basilicon Doron al lui James Stuart al VI-lea al Scoției, o lectură a Istoriei ieroglificea lui Dimitrie Cantemir ca sumă a genurilor renascentiste, o situare a lui Othello între Bacon și Coran şi, propunându-le ca ilustrări a unei „Renașteri postmoderne”, o confruntare între Călugărul Filippo Lippi a lui D.R. Popescu și Opera plutitoare a lui John Barth. Influențate de reflecțiile lui Peter Nicholls asupra condiționărilor ideologice ale stilurilor și de cele ale lui Christopher Butler despre corespondența între tehnicile artistice și stările de spirit, Discursul modernist și Discursul postmodern propun o definiție a codurilor care reglează funcționarea generică a celor două paradigme estetice. Cel mai adesea T. analizează texte canonice, confirmând, cu propriile instrumente, poziții deja cunoscute, dar face și exerciții inedite de genealogie și filiație culturală. Un articol din 1888 al lui Titu Maiorescu, Din experiență, e citit ca prefigurare intuitivă a ceea ce interpretarea discursului numește „lanţuri lexicale”, în vreme ce metoda estetică a lui Tudor Vianu e văzută ca o formă de materialism cultural, în descendența lui Karl Marx, Hippolyte Taine sau Mihail Bahtin. De același gust al descoperirii ține și consistentul portret pe care T.i-l face în Modernismul și psihologia lui Nicolae Vaschide, fiul unui comerciant buzoian, a cărui Gimnastică sentimentală are similitudini cu unele idei în circulaţie în spaţiul occidental în prima jumătate a secolului al XX-lea (Wilhelm Wundt, Gabriel Tarde, William James, Alfred Binet). Urmărind reflexele psihologiei fiziologice și ale pragmatismului în literatura modernistă românească, în special felul în care e ilustrat principiul paralelismului psiho-fizic, studiul Modernismul și psihologia e dedicat într-o mare măsură literaturii lui V. Voiculescu, comentată prin prisma unei influenţe exercitate atât de școlile europene de psihologie, cât și a unei apropieri de ideile lui Vaschide. În cadrele aceleiași abordări interdisciplinare a literaturii, orientată însă spre principiile fizicii cuantice, se înscrie Literary Discourses of the New Physics (2010), conceput ca un proiect mai amplu, care include și 7eoria și practica literaturii la început de mileniu (2010, în colaborare cu Marin Cilea), o serie de mici aplicaţii pe text care stabilesc, punctual, relații între anumite cartografii narative și legile care reglează universul cuantic: romanul Francesca al lui Nicolae Breban e citit ca „ficţiune invazivă”, în Ora 25, romanul lui Constantin Virgil Gheorghiu, și în Mentaliștii lui Florin Manolescu e identificată construcția unui „timp reversibil”, după cum în romanele Aurei Christi se constată existența unui „psihic autogenerator”. T. a semnat și o serie de traduceri, mai ales din literatura americană: proză psihologică (Edith Wharton, William Dean Howells, Henry James), scrieri SF (Isaac Asimov) și proză fantastică, din care publică în 1984, în două volume, o antologie cuprinzătoare.
SCRIERI: Scenarii și limbaje poetice, București, 1989; Marin Sorescu și deconstructivismul, Craiova, 1995; A Survey Course in British Literature, l-Il, București, 1997-1998; Scriitori români în paradigme universale, București, 1998; A Discourse Analyst's Charles Dickens, București, 1999; Discursul modernist, București, 2000; Discursul postmodern, București, 2002; Sensul sincronismului, București, 2004; British Literature. An Overview, I-II, Bucureşti, 2005; The New Literary History, Bucureşti, 2006; Genre and Postmodernism, București, 2008; Modernismul și psihologia. Încercare de epistemologie literară, București, 2009; Literary Discourses of the New Physics, pref. Marin Cilea, București, 2010; Teoria și practica literaturii la început de mileniu (n colaborare cu Marin Cilea), București, 2010. Traduceri: Regele visurilor. Povestiri americane din secolul la XIX-lea, postfaţa trad., București, 1980; Isaac Asimov, O piatră pe cer, București, 1981; Proză fantastică americană, I-II, îngr. pref. trad., București, 1984; William Gilmore Simms, Paddy McGann sau Diavolul din buştean, pret. trad., București, 1986; William Dean Howells, Vară indiană, pref. trad., București, 1989; Henry James, Europenii. Madame de Mauve, București, 1990; Edith Wharton, Sâmbure de rodie, pret. trad., Bucureşti, 1996.
Repere bibliografice: Cristian Moraru, Modernitatea poetică — structuri și limbaje, RL, 1990, 11; Ion Pop, „Scenarii și limbaje poetice”, ST, 1990, 5; Monica Spiridon, [Maria-Ana Tupan], LCE 1995, 34, R, 1999, 2; Mihai Cimpoi, Marin Sorescu în (de)construcția criticii, LCE, 1999, 37; Olimpia Iacob, Un analist performant (-ID), CL, 2000, 6, 7; Teodor Vârgolici, Studii despre modernismul românesc, ALA, 2001, 557; Gheorghe Grigurcu, [Maria-Ana Tupan), RL, 2001, 35, 2003, 5, 2010, 10; Geo Vasile, [Maria-Ana Tupan], RL, 2001, 35, CNT, 2001, 42, VR, 2003, 8-9; Dicţ. scriit. rom., IV, 609; Radu Voinescu, Printre primejdiile criticii, Constanţa, 2004, 139-144; Cristian Livescu, Magiştri & hermeneuţi, laşi, 2007, 333-360; Ștefan Vlăduţescu, Cum s-a impregnat modernismul de psihologie, R, 2010, 4; Iulian Boldea, Critica de empatie, LRC, 2011, 1-2.
Translation from Google Translate:
TUPAN, Maria-Ana (19.1V.1949, Sărulești, Buzău district), literary critic and historian, translator. She is the daughter of Margareta (née Constantin) and Spiridon Iordache, a priest. He attended primary school in his hometown (1956-1963), later graduating from the "Mihai Eminescu" High School in Buzău (1967) and the Faculty of German Languages of the University of Bucharest (1972), majoring in English-German. He works as editor (1972-1975) and chief editor (1975-1989) of the English version of the magazine "Cărți românești", then, starting in 1990, publicist-commentator at the magazine "Romanian Life". In 1991 he held an assistant position in the English Department of the Faculty of Foreign Languages and Literatures of the University of Bucharest, advancing in 2002 to the position of professor. He obtained the title of doctor in philology in 1992 with a thesis dedicated to Shakespeare's work. Between 1994 and 1995 he benefits from a Fulbright scholarship at the Pennsylvania State University in the USA. She is present in "Amphiteatru", "Literary Conversations", "Contemporanul", "Luceafărul", "Romania literară", "Steaua", "Romanian Life", "Astra" etc. He made his publishing debut in 1980 with King of Dreams, an anthology of translations from American prose of the 19th century. In 1996 she was awarded the Writers' Union Award for the translation of the short prose collection Sâmbure de rodie by Edith Wharton, in the 2000s she was awarded prizes from several magazines. She was married to the writer Marius Tupan.
A specialist in Anglo-Saxon literature and a good connoisseur of German and French cultures, T. dedicates herself to a comparative approach to Romanian literature, being attracted by the new critical, psychocritical, pragmatic and stylistic methods, deconstruction, etc. The applications target the Romanian Middle Ages, the writers of the 19th century, the literature of the 6th and 7th decades of the last century: Marin Sorescu and deconstructivism (1995), but especially modernist literature: Modernist Discourse (2000), The Meaning of Synchronism (2004), Modernism and Psychology (2009) and Postmodern: Postmodern Discourse (2002), Theory and Practice of Literature at the Beginning of the Millennium (2010). Enunciated since Scenarios and Poetic Languages (1989), the idea that will guide his research is that of the existence of a correlation between literary styles and the ideological and scientific representations of an era. It is a search, by means that will vary from one study to another, of some invariants of literature, something that will systematically involve the construction of a double approach, at the same time stylistic and epistemological. In the volume from 1989, in relation to Orphism, Hermeticism and Monism, the sketch of a tripartite literary typology is proposed, made up of the Orphic poet (Lucian Blaga), the Hermetic poet (Ion Barbu, Sorin Mărculescu) and the monist poet (Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Aurel Bad). In the same spirit, The Sense of Synchronism contains a comparative analysis of Neagoe Basarab's Teachings to his son Theodosius and James Stuart VI of Scotland's governing treaty Basilicon Doron, a reading of Demetrius Cantemir's Hieroglyphic History as a sum of Renaissance genres , a placement of Othello between Bacon and the Koran and, proposing them as illustrations of a "Postmodern Renaissance", a confrontation between the Monk Filippo Lippi of D.R. Popescu and John Barth's Floating Opera. Influenced by Peter Nicholls's reflections on the ideological conditioning of styles and Christopher Butler's on the correspondence between artistic techniques and moods, Modernist Discourse and Postmodern Discourse propose a definition of the codes that regulate the generic functioning of the two aesthetic paradigms. Most often T. analyzes canonical texts, confirming, with his own tools, already known positions, but he also does novel genealogy and cultural lineage exercises. An 1888 article by Titu Maiorescu, From experience, is read as an intuitive foreshadowing of what discourse interpretation calls "lexical chains", while Tudor Vianu's aesthetic method is seen as a form of cultural materialism, in the lineage of Karl Marx, Hippolyte Taine or Mikhail Bakhtin. The same taste of discovery belongs to the consistent portrait that T.i makes in Modernism and psychology of Nicolae Vaschide, the son of a merchant from Buzo, whose sentimental gymnastics has similarities with some ideas in circulation in the Western space in the first half of the 20th century. lea (Wilhelm Wundt, Gabriel Tarde, William James, Alfred Binet). Following the reflexes of physiological psychology and pragmatism in Romanian modernist literature, especially the way in which the principle of psycho-physical parallelism is illustrated, the study Modernism and psychology is largely dedicated to the literature of V. Voiculescu, commented through the prism of an influence exerted by such the European schools of psychology, as well as an approach to Vaschide's ideas. Within the framework of the same interdisciplinary approach to literature, but oriented towards the principles of quantum physics, there is Literary Discourses of the New Physics (2010), conceived as a larger project, which also includes the theory and practice of literature at the beginning of the millennium (2010, in collaboration with Marin Cilea), a series of small applications on the text that establish, punctually, relationships between certain narrative cartographies and the laws that regulate the quantum universe: the novel Francesca by Nicolae Breban is read as "invasive fiction", in Ora 25, the novel by Constantin Virgil Gheorghiu, and in Florin Manolescu's Mentalisti, the construction of a "reversible time" is identified, as in the novels of Aura Christi, the existence of a "psychic autogenerator" is found. T. also signed a series of translations, mainly from American literature: psychological prose (Edith Wharton, William Dean Howells, Henry James), SF writings (Isaac Asimov) and fantastic prose, of which he published in 1984, in two volumes, a comprehensive anthology.
WRITINGS: Scripts and poetic languages, Bucharest, 1989; Marin Sorescu and deconstructivism, Craiova, 1995; A Survey Course in British Literature, l-Il, Bucharest, 1997-1998; Romanian writers in universal paradigms, Bucharest, 1998; A Discourse Analyst's Charles Dickens, Bucharest, 1999; Modernist Discourse, Bucharest, 2000; The postmodern discourse, Bucharest, 2002; The meaning of synchronicity, Bucharest, 2004; British Literature. An Overview, I-II, Bucharest, 2005; The New Literary History, Bucharest, 2006; Genre and Postmodernism, Bucharest, 2008; Modernism and psychology. Attempt of literary epistemology, Bucharest, 2009; Literary Discourses of the New Physics, pref. Marin Cilea, Bucharest, 2010; The theory and practice of literature at the beginning of the millennium (in collaboration with Marin Cilea), Bucharest, 2010. Translations: King of dreams. American stories from the 19th century, trans. afterword, Bucharest, 1980; Isaac Asimov, A stone in the sky, Bucharest, 1981; American Prose Fiction, I-II, Engr. prefer trans., Bucharest, 1984; William Gilmore Simms, Paddy McGann or the Devil in the Log, Rev. trans., Bucharest, 1986; William Dean Howells, Indian Summer, pref. trans., Bucharest, 1989; Henry James, The Europeans. Madame de Mauve, Bucharest, 1990; Edith Wharton, Pomegranate Seed, p. trans., Bucharest, 1996.
Bibliographic references: Cristian Moraru, Poetic modernity — structures and languages, RL, 1990, 11; Ion Pop, "Scenarios and poetic languages", ST, 1990, 5; Monica Spiridon, [Maria-Ana Tupan], LCE 1995, 34, R, 1999, 2; Mihai Cimpoi, Marin Sorescu in the (de)construction of criticism, LCE, 1999, 37; Olimpia Iacob, A performing analyst (-ID), CL, 2000, 6, 7; Teodor Vârgolici, Studies about Romanian modernism, ALA, 2001, 557; Gheorghe Grigurcu, [Maria-Ana Tupan), RL, 2001, 35, 2003, 5, 2010, 10; Geo Vasile, [Maria-Ana Tupan], RL, 2001, 35, CNT, 2001, 42, VR, 2003, 8-9; Dict. written. Rom., IV, 609; Radu Voinescu, Among the dangers of criticism, Constanta, 2004, 139-144; Cristian Livescu, Magisters & hermeneutics, cowards, 2007, 333-360; Ștefan Vlăduţescu, How modernism was impregnated with psychology, R, 2010, 4; Iulian Boldea, Criticism of empathy, LRC, 2011, 1-2.[[Special:Contributions/2A02:2F05:820E:7000:DCE9:17D7:220C:E739|2A02:2F05:820E:7000:DCE9:17D7:220C:E739]] ([[User talk:2A02:2F05:820E:7000:DCE9:17D7:220C:E739#top|talk]]) 11:22, 18 April 2024 (UTC)
| |||